Junichirō Tanizaki (1886-1965) rămâne unul dintre cei mai apreciaţi scriitori japonezi ai tuturor timpurilor. Autor a douăsprezece romane, dintre care cinci - printre care şi Cheia - ecranizate, el a fost distins în 1949 cu Premiul imperial japonez pentru literatură.

In Japonia anilor ’50, încă reticentă la influenţele vestice, un bărbat şi o femeie, trecuţi de prima tinereţe şi aparent împăcaţi cu ideea că sunt departe de a fi compatibili sexual, se hotărăsc separat să îşi pună pe hârtie frustrările amoroase care le macină altfel tihnita viaţă conjugală. Totul pare să fie sub control, atâta timp cât jurnalul fiecăruia nu va fi niciodată citit de celălalt. Dar oare asta este ceea ce vor? Cu fiecare pagină scrisă, autorii descoperă înăuntrul lor dorinţa mai mult sau mai puţin latentă ca gândurile aşternute pe hârtie să le fie în cele din urmă citite de partener, pentru a aduce, măcar în ultimul ceas, un strop de pasiune în searbăda lor viaţă sexuală. “Sobru şi totodată senzaţional, romanul lui Tanizaki surprinde în mod splendid interacţiunea dintre sexe, redată sub forma a două jurnale paralele care se intrepatrund."